RSS

miercuri, 29 decembrie 2010

Vendark




Acest tablou este oferit cu mult drag cuiva căruia ii place mult Darth Vader precum şi întregul univers Star Wars.
A fost o provocare întrucât am avut puţin timp la dispoziţie şi doream să reflecte cât mai fidel "povestea". Plus că mereu am ezitat să pictez personaje şi să folosesc culori închise. Dar totul a ieşit bine şi sunt fericită că am învăţat multe.
"Vendark" este porecla pe care i-am dat-o personajului din prim plan. Consider că este grăitoare.

Tehnică: tempera pe hârtie, 50/70 cm.

duminică, 10 octombrie 2010

Jan van Eyck, pictorul

Răsfoind printre vechile lucrări, mi-am făcut curaj şi am terminat acest desen de mult început; cred că ezitam la partea cu turbanul. Desenul este după o gravură reprodusă în 1572 şi-l înfăţişează pe Jan van Eyck, pictorul flamand (cca 1390 - 1441).





Jan van Eyck a fost pictor de curte şi "valet de chambre" la curtea ducelui de Burgundia, Filip al III-lea (cel Bun). A fost un artist multilateral, un om însetat de cunoaştere şi interesat de multe domenii. Artistul a decorat numeroase reşedinţe princiare, a proiectat podoabe, de pildă broşe, ba chiar şi veşminte. Se spune că a organizat ceremonia de nuntă a lui Filip al III-lea şi a infantei Isabella de Portugalia.
Jan van Eyck a fost un om de lume, cu acces la curţile multor principi, care şi-a dedicat o bună parte din timpul său unor misiuni secrete, din însărcinarea protectorului său, ducele de Burgundia.

Deviza artistică a lui Jan van Eyck: "Cât pot eu mai bine".

Cred că cea mai cunoscută lucrare de către public este "Soţii Arnolfini" (1434).

joi, 7 octombrie 2010

Cobzarul



Pentru ca s-a racit vremea m-am baricadat in camera la caldura cu o cana de ceai cald si muzica buna. Nu mai creionasem demult, asa ca am realizat acest desen dupa Hippolyte Lucas. Desenul reprezinta un costum oltenesc purtat de M. Muratore in drama lirica "Cobzarul" a Elenei Vacarescu.
Pentru cine nu stia si este curios, cobza este un instrument muzical cu coarde, asemanator cu chitara, avand cutia de rezonanta foarte bombata, care produce sunete prin ciupire.

miercuri, 24 februarie 2010

Portret de teracota: Cleopatra

Cleopatra - 69 î.Hr.- 12 august 30 î.Hr.


Cum Roma exercita un control din ce în ce mai mare asupra regatului egiptean, Cleopatra a intrat în graţiile lui Iulius Cezar cu scopul de a-si consolida pozitia la tron. Se spune că i-a fost dusă acestuia la palatul regal din Alexandria înfăşurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Frumoasa regina i-a daruit un fiu, numit "Cezarion" ("micul Cezar").

După ce Iulius Cezar a fost asasinat in martie 44 i.Hr., conducerea Romei a fost preluata de fiul adoptiv al acestuia Octavian.

Cleopatra s-a aliat cu Marc Antoniu, un puternic general aflat in opozitie cu Octavian si astfel, in 41 î.Hr., frumoasa regina ajungea la Tarsus într-o magnifică barjă, costumată în Venus, zeiţa iubirii la romani.

In timpul celui de-al II-lea razboi civil, dupa batalia de la Actium, Antoniu s-a sinucis in urma infrangerii in fata lui Octavian. După ce aflase că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis prin otravă de şarpe.


Cleopatra a VII-a a Egiptului a fost ultima persoana care a condus Egiptul ca faraon egiptean, dupa moartea sa Egiptul devenind provincie romana. Felul cum cucerise inimile celor mai puternici barbati ai vremii, ambitiile ei privind gloria Egiptului elenistic, opozitia sa fata de Imperiul Roman, o consacra drept una dintre cele mai puternice femei din istorie

Detalii tablou:
Tempera cu bronz,
40/50- cm

Portret de teracota: Nefertiti


Nefertiti - faraonul din Amarna (aprox. 1379-1361 î.Hr)

Alaturi de sotul ei, AMENofis/AkhenATON, "Marea Consoarta Regala" a pus bazele unei noi capitale, pe locul vechii Teba, Amarna, impunand Egiptului o noua si unica religie: religia monoteista. Amon-Ra devenea zeul suprem ATON Atotputernicul.
Curand, marea preoteasa ("Mare preot" era o distinctie care se presupunea ca le este rezervata numai faraonilor) avea sa ia locul sotului ei in viata politica, luandu-si nume si infatisare barbateasca si dandu-se drept fratele lui Nefertiti.
Nefertiti ("A sosit cea frumoasa") era infatisata adesea, cum nici o alta consoarta nu fusese vreodata infatisata, conducand un car de lupta si tinand un mana un sceptru, simbol al puterii supreme in stat, sau calatorind in lectica regala si impartind aura victoriei. Titlul sau regal aditional era: "Neferneferuaton"- "Perfecta este perfectiunea lui Aton".
Treseul reginei in istorie se opreste insa bursc. Dupa urcarea pe tron a lui Tutankhamun, in 1333 i.e.n., tot ce mai putea aminti de Akhenaton si Nefertiti fusese deja distrus in mod sistematic.
Nefertiti a ramas ca singura figura feminina care a domnit in Egipt si a indraznit sa-si asume abateri extraordinare de la traditiile egiptene, ocupand pozitii sociale, religioase si politice admise pana atunci doar faraonilor.

Detalii tablou:
Tempera,
40/50 cm

luni, 11 ianuarie 2010

Blackfoot Indian

Despre istoria dansilor o sa scriu cateva randuri cat de curand.
Daca stiam ca voi finaliza cum trebuie acest desen as fi indraznit sa-l creionez pe o plansa mai mare.

Infanterist trac

Cum am avut culorile date cu imprumut, am ajuns sa pun mana si pe creion. Nu mai lucrasem demult si-mi cam pierdusem din curaj:D


Infanterist trac (secolul al V-lea si al IV-lea i.Hr.)
Tracii au fost grupuri de triburi indo-europene (adrisi, besi, moesi, geti, daci) raspandite in centrul, sudul si estul Peninsulei Balcanice. Pana in sec. al V-lea i.Hr. tracii au devenit cel mai numeros popor dupa indieni, insa in secolele ce au urmat a inceput elenizarea acestora, fiind in cele din urma impusa in sec. al III-lea i.Hr. de macedonenii care au cucerit Tracia.

Herodot spunea despre neamul tracilor ca ar fi putut deveni cea mai mare putere a lumii daca nu ar fi atat de dezbinati. Cred ca Regatul Dac al lui Burebista a mostenit asta de la dansii.

'Tracii luptau avand caciuli din piele de vulpe, pe trupuri si deasupra mantale lungi, impestritate. Purtau incaltaminte din piele de caprioara. Erau inarmati cu sulite, scuturi usoare si sabii mici.' (Herodot)